miercuri, 1 decembrie 2010

Reality




 Question reality, especially if it contradicts the evidence of your hopes and dreams.  ~Robert Brault

Credeam ca in final, dupa atata timp, voi avea parte de o zi asa cum nu am mai avut de mult. Cu tot ce imi doream ... indeplinindu-se, cu tot ce vroiam ... obtinand. Cu toate grijile parasite intr-un colt al mintii; asa doar pentru o zi. Pot spune ca eram un om fericit. Un om implinit. Un om prin prisma caruia. dintr-o data viata capatase un nou sens, un nou scop. Dar cat crezi ca a durat asta?

Cateva ore... cateva ore asa de pretioase. Cat de mult lucrurile acestea marunte iti imbunatatesc spiritul, mintea, gandul, trairea, dar totusi...pentru cat timp?

Cand intervine devastatoarea realitate?

Doar atunci CAND...

Atunci cand tot ce iti este mai drag, e langa tine. Atunci cand ziua iti incepe si se termina cu un zambet. Atunci cand iti vine sa alergi, sa razi, sa sari, sa imbratisezi, sa saruti pe cel de langa tine. Atunci cand tot universul iti este asternut la picioare. Atunci cand stelele parca stralucesc mai tare pe cer si totul capata o noua nuanta. Atunci cand vezi curcubeul, atunci cand  o stea cade si iti pui o dorinta. Atunci cand cel pe care il iubesti in secret iti rapeste o privire doar pentru o secunda. Atunci cand primesti o floare. Atunci cand imparti vorbe bune si ti se raspunde la fel. Atunci cand cei din jur au incredere in tine, in capacitatile tale, iar tu esti in stare sa le confirmi asta. Atunci cand privesti rasaritul si te gandesti la noua zi ca la o noua etapa din viata ta. Atunci cand incepi sa fredonezi melodia ta preferata. Atunci cand privesti pozele din trecut, iar amintirile iti inunda mintea, iar inima iti tresalta la fiecare detaliu ce tu-l credeai pierdut.

Cand toate astea se intampla...atunci realitate te loveste in cele mai sensibile locuri, te trezesti cu o usa trantita in fata, oamenii dragi tie cu lacrimi un ochi, tipete, ura si ipocrizie. Vrei doar sa evadezi, sa te ascunzi. Si incepi sa iti imaginezi tu, realitatea pe care o doresti. Te izolezi in tine, si nu vrei decat sa lasi totul in urma, sa-i uiti pe toti, iar ei pe tine. Ai nevoie doar putin timp si spatiu pentru a te regasi pe tine.

Dar realitatea continua sa te urmareasca. E ceva permanent. Si e atant de dificil pe cat nu stii cum sa-i faci fata, cum sa reactionezi, cum sa te confrunti cu ea zi de zi. Dar atata timp cat visele si sperantele tale nu au nimic in comun cu aceasta realitate...e cazul sa iti pui cateva intrebari si sa o iei de la capat.

Because reality is almost always wrong. 
 

Un comentariu:

  1. Very beautiful - true, reality can come out of nowhere and send you a terrible shock. But even in the middle of that, there are good things to hold onto, and the good is as strong - often stronger - than the bad!

    RăspundețiȘtergere